Notiunea si clasificarea actelor juridice civile

(restitutio in integrum)

Principiul restitutio in integrum poate fi configurat ca fiind corolarul

principiului retroactiv efectelor nulit??ii actului juridic, deoarece

desfiin?area retroactiv? a efectelor actului, contrare legii, trebuie s?

duc? la restituirea reciproc? ?i integral? a presta?iilor executate de

p?r?i de la оncheierea actului ?i pвn? la declararea nulit??ii sau anularea

lui.

Cu alte cuvinte, principiul restabilirii situa?iei anterioare este оntr-o

rela?ie de dependen?? fa?? de principiul retroactiv efectelor nulit??ii

actului juridic.

Adagiul restitutio in integrum оnseamn? restituirea tuturor presta?iilor

executate оn baza unui contract declarat nul sau anulat.

Principiul restabilirii situa?iei anterioare se refer? la efectele

nulit??ii actului juridic оntre p?r?ile acestui act ?i nu fa?? de ter?i.

Pentru ca s? opereze concomitent, retroactivitatea actului juridic ?i

restituirea presta?iilor, оntre p?r?i, pe plan procesual, reclamantul va

trebui s? intenteze o ac?iune cu dou? capete de cerere: o ac?iune оn

constatarea nulit??ii sau anul?rii actului juridic ?i o ac?iune оn

restituirea presta?iilor executate anterior nulit??ii. Evident c? nu exist?

nici un impediment procesual ca, dup? ce reclamantul ob?ine nulitatea sau

anularea actului juridic, s? se оndrepte cu alt? ac?iune principal? pentru

a ob?ine restituirea presta?iilor executate, situa?ie оn care pвrвtul, dac?

?i-a executat ?i el obliga?ia, are interesul s? promoveze ac?iune

reconven?ional? pentru restituirea presta?iei efectuate de el sau s?

introduc? o ac?iune principal? separat.

De la principiul restitutio in integrum exist? cвteva excep?ii, stabilite

de lege оn virtutea unor ra?iuni de ordin juridic, social sau moral, care

privesc anumite cazuri оn care presta?iile executate оn termenul actului

desfiin?at retroactiv (declarat nul sau anulat) nu sunt supuse restituirii.

Asemenea excep?ii relevate de literatura juridic? ?i de jurispruden??

sunt:

Incapabilul (minorul sau interzisul) nu este ?inut s? restituie, potrivit

art … decвt оn m?sura оmbog??irii sale. Acest text de lege dispune: “Cвnd

minorii, interzi?ii sau femeile m?ritate sunt admi?i оn aceast? calitate, a

exercita ac?iune оn restituire оn contra angajamentelor lor, ei nu оntorc

ceea ce au primit, оn urmarea acestor angajamente, оn timp minorita?ii,

interdic?iei sau maritajului, decвt dac? se probeaz? c? au profitat de

aceea ce li s-a dat”

Dobвnditorul de bun?-credin?? al unui bun printr-un act lovit de

nulitate, este exonerat de obliga?ia de a restitui, odat? cu bunul ?i

fructele percepute. Este regula statornicit? de art .. care prevede:

“Posesorul nu cв?tig? proprietatea fructelor decвt cвnd posed? cu bun?-

credin??; la cazul contrariu, el este dator a оnapoia productele, оmpreun?

cu lucrul proprietarului care-l revendic?” dispozi?iile acestui text se

justific? pe ra?iuni de politic? juridic?, izvorвte din necesitatea de a

proteja buna-credin??, atвt de necesar? оn opera?iunile juridice.

Mo?tenitorul care оn mod voluntar ?i оn cuno?tin?? de cauz? a executat un

legat nul pentru vicii de form?, nu mai poate pretinde restituirea

presta?iilor, deoarece nu mai suntem оn prezen?a unei pl??i nedatorate,

supus? repeti?iunii, ci оn prezen?a unei obliga?ii morale care este

valabil? juridic.

Una din p?r?ile actului juridic lovit de nulitate nu se putea cere

restituirea presta?iei efectuate dac? invoca propria sa turpitudine

(imoralitate).

Este de fapt adagiul: nemo auditur propriam turpitudinem alegans (nim?nui

nu-i este оng?duit s? se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a

ob?ine оn justi?ie ocrotirea unui drept).

Potrivit legisla?iei unui stat de drept, оn care trebuie respectate nu

numai normele imperative, dar ?i legile care intereseaz? ordinea public? ?i

bunele moravuri, nu este admisibil? o ac?iune оn justi?ie, pentru

restituirea presta?iei, dac? prin actul juridic оncheiat s-a urm?rit un

scop imoral.

Putem formula regula c? ori de cвte ori reclamantul invoc? propria sa

turpitudine pentru ob?inerea restituirii presta?iei, ac?iunea оn

repeti?iune va trebui s? fie respins?. A?a, de pild?, ac?iunea

reclamantului avвnd ca obiect restituirea unui оmprumut, acordat pentru

men?inerea unor raporturi extraconjugale, va trebui s? fie respins? ca

inadmisibil?, deoarece s-a оnc?lcat principiul nemo auditur propriam

turpitudinem alegans. Evident c? оn spe??, respectiv оn contractul de

оmprumut cauza este imoral?, de aceea actul juridic trebuie declarat nul

absolut, iar ac?iunea оn repeti?iune a presta?iei executate de reclamant,

care invoc? propria sa turpitudine, trebuie respins? ca inadmisibil?.

Excep?ia se aplic? pe ra?iuni de moralitate, care trebuie s? existe оntr-un

stat de drept.

Principiul anul?rii actelor juridice subsecvente ca o consecin??

a nulit??ii actului ini?ial

Ca o consecin?? a aplic?rii principiului relativit??ii efectelor actului

juridic, acesta nu produce efecte decвt оntre p?r?ile de la care eman?, iar

nulitatea actului juridic produce efecte, de asemenea, numai оn privin?a,

p?r?ilor care au оncheiat actul.

Neоndoios c? efectele nulit??ii se pot r?sfrвnge ?i asupra ter?ilor, оn

m?sura оn care ace?tea au dobвndit dreptul de la partea vinovat? de

pronun?area nulit??ii ori p?r?ile vinovate de constatarea nulit??ii.

Deoarece nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decвt le are

оnsu?i, este firesc ca, odat? cu suprimarea dreptului dobвndit prin actul

juridic de c?tre una din p?r?i, s? fie nimicit ?i dreptul

subdobвnditorului.

Оntr-adev?r, din moment ce nulitatea desfiin?eaz? dreptul dobвnditorului

cu atвt mai mult trebuie suprimat ?i dreptul ter?ului pe care l-a dobвndit

prin actul declarat nul sau anulat. Оn acest caz, nulitatea opereaz? ca o

rezolu?iune.

Principiul anul?rii actelor subsecvente, prive?te efectele nulit??ii fa??

de ter?i ?i el poate fi conturat ca o regul? juridic? potrivit c?reia

nulitatea actului ini?ial sau primar atrage dup? sine ?i anularea actului

subsecvent, dac? se refer? la acela?i drept.

De cele mai multe ori, principiul anul?rii actului subsecvent are оn

vedere actul juridic care a operat transmisiunea dreptului de proprietate,

sau a altui drept real, cвnd nulitatea actului pe lвng? оmprejurarea c? a

creat оntre p?r?i obliga?ii reciproce de restituire a presta?iilor

efectuate, are consecin?e asupra ter?ilor c?ci drepturile consim?ite de

dobвnditor оn favoarea acestora (ter?ilor) vor fi anulate odat? cu dreptul

dobвnditorului.

Aplicarea cu stricte?e a principiului rezoluto iure dantis resolvitur ius

accipientus ar fi de natur? s? pericliteze circuitul civil, s? creeze

situa?ii inechitabile оn via?a juridic? ?i s? anihileze inciden?a altor

principii juridice pentru ordinea de drept. De aceea, principiul cunoa?te

anumite derog?ri.

Excep?iile de la acest principiu privesc situa?iile juridice оn care de?i

actul juridic este declarat nul sau anulat, actul subsecvent al ter?ului

subdobвnditor se men?ine. Avem оn vedere urm?toarele cazuri:

a) Subdobвnditorul de bun?-credin?? p?streaz? bunul imobil dobвndit cu

titlu oneros de la transmi??torul al c?rui titlu de proprietate declarat

nul sau anulat.

Exemplu Anularea titlului de proprietate al transmi??torului cu titlu

oneros al unui bun nu este de natur? s? atrag? caducitatea actului оn ce

prive?te pe ter?ul achizitor, оn cazul c? acesta este de bun?-credin??,

solu?ia – care se prezum? – justificвndu-se pe considera?ie de achitarea ?i

utilitate social?. Numai оn cazul оn care ter?ul achizitor, cu titlu

oneros, a cunoscut sau, cu diligen?e minime, putea s? cunoasc?

nevalabilitatea titlului de proprietate al оnstr?in?torului, deci a fost de

rea-credin?? – ceea ce trebuie dovedit – opereaz? regula de drept potrivit

c?reia nevalabilitatea titlului de proprietate al vвnz?torului atrage ?i

nulitatea titlului subdobвnditorului.

b) Ter?ul dobвnditor care cu bun?-credin??, dobвnde?te bunul mobil de la

un detentor precar, c?ruia adev?ratul proprietar i l-a оncredin?at de bun?-

voie, p?streaz? bunul deoarece simpla aceast? posesie valoreaz? titlu de

proprietate.

Exemplu Proprietarul bunului mobil s-a desistat de bun?-voie de bun,

оncredin?вndu-l оn depozit unei alte persoane, care cap?t? оn acest mod

calitatea nu de posesor, ci de detentor precar. Acest detentor, оnc?lcвndu-

?i obliga?ia de restituire, care оi revenea, оnstr?ineaz? bunul unui ter?

dobвnditor, care este de bun?-credin??, deoarece este convins c? a оncheiat

actul de vвnzare-cump?rare cu adev?ratul proprietar. Оn acest caz,

legiuitorul a avut de apreciat оntre interesele proprietarului, care de

bun?-voie a оncredin?at bunul s?u unui detentor precar ?i cele ale ter?ului

dobвnditor de bun?-credin??, care s-a оncrezut оn aparen?a de proprietar a

detentorului precar ?i a dat preferin?a ter?ului de bun?-credin??,

sacrificвnd pe adev?ratul proprietar, care n-a fost suficient de diligent

cвnd ?i-a оncredin?at bunul detentorului precar.

Definirea cauzelor de ineficacitate a actelor juridice

Nulitatea a?a cum am v?zut, este sanc?iunea civil? care const? оn

lipsirea de efecte a unui act juridic, adic? desfiin?area lui retroactiv?,

deoarece a fost оncheiat cu оnc?lcarea normelor referitoare la condi?iile

sale de validitate.

Nulitatea are cвteva tr?s?turi caracteristice:

. Actul juridic este nevalabil, deoarece a fost оncheiat cu

nerespectarea legii;

. Cauzele nulit??ii sunt anterioare sau contemporane datei оncheierii

actului;

. Sanc?iunea nulit??ii se aplic? oric?rui act juridic, оncheiat cu

оnc?lcarea legii;

. Efectele nulit??ii sunt retroactive.

Rezolu?iunea este sanc?iunea civil? care const? оn desfiin?area

retroactiv? a unui contract sinalagmatic, cu executare dintr-o dat?, pentru

neexecutarea din culp? a obliga?iilor de c?tre una din p?r?i.

Tr?s?turile caracteristice ale rezolu?iunii sunt:

. Poate fi aplicat? numai contractelor sinalagmatice;

. Prive?te un contract оncheiat valabil;

. Cauza rezolu?iunii const? оn neexecutarea culpabil? a contractului,

deci este ulterioar? datei оncheierii lui;

. Efectele rezolu?iunii sunt retroactive.

Rezilierea este sanc?iunea civil? care const? оn desfacerea unui contract

sinalagmatic cu executare succesiv?, pentru neexecutare din culp? a

obliga?iilor de c?tre una din p?r?i.

Tr?s?turile caracteristice ale rezilierii sunt:

. Poate fi aplicat? contractelor sinalagmatice;

. Prive?te un contract оncheiat valabil;

. Cauza rezilierii const? оn neexecutarea culpabil? a contractului,

deci este ulterioar? datei оncheierii lui;

. Efectele rezilierii se produc numai pentru viitor.

Revocarea este sanc?iunea civil? care const? оn abolirea efectelor

actului juridic, fie datorit? ingratitudinii gratificatului, fie

neexecut?rii din culp? a sarcinii dona?iei sau legatului.

Tr?s?turile caracteristice ale revoc?rii sunt:

. Presupune un act valabil оncheiat;

. Se оntemeiaz? pe cauza posterioare оncheierii actului;

. Se aplic? de regul? liberalit??ilor;

Revocarea poate fi conceput? ?i ca un caz de ineficacitate a actului

juridic unilateral, prin voin?a unilateral? a autorului s?u. Ne referim la

revocarea legatelor ?i a celorlalte dispozi?iuni testamentare.

Caducitatea este o cauz? de ineficacitate a actului juridic, care const?

оn lipsirea acestuia de toate efectele, datorit? intervenirii unor cauze

posterioare оncheierii lui ?i independent de voin?a autorului actului.

A?a, de exemplu, dintre cauzele de caducitate a legatelor men?ion?m:

predecesul legatarului fa?? de testator; renun?area legatarului la legat;

pierderea total? a bunului ce constituie obiectul legatului; epuizarea

cotit??ii disponibile prin efectul dona?iilor.

Tr?s?turile caracteristice ale caducit??ii sunt:

. Prive?te un act juridic valabil оncheiat;

. Este un mod de desfiin?are retroactiv? a actului;

. Se оntemeiaz? pe o cauz? posterioar? оncheierii actului juridic ?i

str?in? de autorul lui.

Inopozabilitatea este o cauz? de ineficien?? a actului juridic (care о?i

produce efectele оntre p?r?i), datorit? nerealiz?rii formalit??ilor de

publicitate, ulterioare оncheierii actului juridic.

Inopozabilitatea poate fi conceput? ?i ca o cauz? de ineficacitate a

actului juridic, datorit? dep??irii puterii de a reprezenta, conferite prin

mandat. Оntr-adev?r, оn situa?ia оn care reprezentantul ?i-a dep??it

puterile conferite prin оmputernicire actul оncheiat de acesta nu va fi

opozabil reprezentantului.

Оncheierea contractului

Acordul de voin?e

Оn mod necesar, chiar atunci cвnd p?r?ile sunt fa?? оn fa??, una dintre

ele i-a ini?iativa, exprimвndu-?i voin?a de a contracta, f?cвnd propuneri

pe care le adreseaz? celeilalte p?r?i, iar dac? aceasta din urm? le

accept?, se formeaz? contractul.

A?adar, acordul de voin?? al p?r?ilor se realizeaz? prin ofert? ?i

acceptare.

Oferta. Oferta este propunerea de a contracta, оn anumite condi?ii,

adresat? unei persoane determinate sau unor persoane nedeterminate. Ea se

face de obicei оntr-o form? expres? ?i direct? prin viu grai sau оn scris.

Ea se poate exprima sub diferite forme precum: trimiterea de cataloage

cuprinzвnd descrierea m?rfurilor ?i indicarea pre?urilor, expunerea

m?rfurilor оntr-o vitrin? cu men?ionarea pre?urilor respective. Oricare

dintre acestea оnseamn? o ofert? de vвnzare, оn temeiul c?reia oricine care

consimte s? pl?teasc? pre?ul afi?at are dreptul s? cear? s? i se vвnd?

marfa.

Oferta, f?r? a оnceta de a fi direct? ?i cert?, poate оns? s? nu fie

expres?, ci tacit?. De pild?, prezen?a unui vehicul оntr-o sta?ie anume

destinat? vehiculelor de transport оn comun, cu pre? tarifar, constituie o

ofert?, iar ac?iunea unei persoane de a se sui оntr-un asemenea vehicul

constituie o acceptare a ofertei, deci оncheierea contractului de

transport.

Oferta (ca de altfel ?i acceptarea), fiind o manifestare de voin??,

trebuie s? оndeplineasc? toate condi?iile generale, cerute unei manifest?ri

de voin??, efectuat? оn scopul de a produce efecte juridice.

Oferta trebuie s? fie ferm?, adic? s? exprime voin?a neоndoielnic? de a

оncheia contractul, dac? oferta este acceptat?.

Oferta, chiar ?i atunci cвnd este tacit?, trebuie s? fie neechivoc?.

Astfel, expunerea uni obiect оn vitrina unui magazin cu eticheta pre?ului

de vвnzare constituie o ofert? neechivoc?, pe cвnd simpla expunere a unui

obiect, f?r? indicarea pre?ului de vвnzare, poate s? оnsemne expunerea unui

model. De aceea, uneori, spre a evita echivocul se precizeaz?: “Obiectele

expuse оn vitrin? nu se vвnd”.

Oferta mai trebuie s? fie precis? ?i complet?, adic? s? con?in? toate

elementele constitutive ale contractului, toate clauzele necesare actului

juridic, pentru оncheierea acestuia, s? fie suficient? o acceptare pur? ?i

simpl?. Oferta mai trebuie s? cuprind? acele condi?ii sau clauze care

rezult? din reglementarea supletiv? a legii sau din obiceiuri.

Оn contractele ce se оncheie intuitu personae, oferta nu poate fi f?cut?

decвt de o persoan? determinat?. Dac? оn privin?a unor asemenea contracte

se face ofert? public? (de pild?, pentru angajarea de speciali?ti), aceasta

nu constituie o ofert? precis? ?i complet?. Ofertantul poate refuza s?

contracteze cu cel care nu le оndepline?te.

Oferta fiind destinat? ca, prin acceptarea ei de c?tre destinatar s?

formeze contractul, atunci, atвt timp cвt nu este acceptat?, poate fi

revocat?. Prin urmare, oferta neacceptat? este revocabil?, chiar dac? a

ajuns la destinatar, tot astfel oferta este caduc? dac? a expirat termenul

pentru care a fost emis?, ori dac? mai оnainte de acceptarea ei, ofertantul

moare sau devine incapabil.

Regula revocabilit??ii ofertei sufer? оns? unele excep?ii. Astfel, dac?

ofertantul a fixat un termen оn?untrul c?ruia s? se fac? acceptarea, oferta

nu mai este revocabil? pвn? la expirarea acestui termen, care de altfel

poate fi tacit. Se poate considera chiar c? orice ofert? con?ine un termen

оn?untrul c?ruia s? se fac? acceptat?, oferta nu mai este revocabil? pвn?

la expirarea acestui termen, care de altfel poate fi ?i tacit. Se poate

considera c? orice ofert? con?ine un termen tacit pentru acceptare, termen

care ar implica, cel pu?in termenul necesar pentru examinarea ofertei ?i

pentru ca r?spunsul acceptantului s? ajung? la ofertant; dac? pвn? la

expirarea acestui termen, acceptarea nu se produce, oferta devine caduc?,

iar dac? оn acest interval de timp oferta este acceptat?, contractul se

consider? оncheiat, chiar dac? оntre timp oferta a fost, оn fapt, revocat?.

Acceptarea. Оntocmai ca oferta, acceptarea acesteia trebuie s?

оndeplineasc? condi?iile unei manifest?ri de voin?? produc?toare de efecte

juridice.

Forma accept?rii nu este supus? unor condi?ii speciale, ci este suficient

ca din felul manifest?rii, s? rezulte voin?a neоndoielnic? de a accepta

oferta respectiv?, acceptarea este expres?, cвnd se face оn scris sau

verbal ?i tacit?, cвnd rezult? din ac?iuni ori atitudini care pot fi

interpretate оn acest sens. Astfel, оnceputul execut?rii unui contract nu

poate fi interpretat decвt ca o acceptarea a ofertei.

Cu privire la acceptarea tacit? se pune problema de a ?ti ce valoare

juridic? poate s? aib? simpla t?cere. Оn general i se recunoa?te valoarea

juridic? numai manifest?rii pozitive de voin??, contestвndu-se c? ?i

t?cerea ar avea aceast? calitate; dac? oferta nu a fost urmat? de nici un

r?spuns, ori de nici o atitudine, din care s? se poat? deduce o acceptare

indirect?, contractul nu se consider? оncheiat.

Оn privin?a con?inutului acceptarea trebuie s? оndeplineasc? urm?toarele

condi?ii:

. S? se refere la acela?i obiect ca ?i oferta, adic? s? fie conform cu

acesta; neconcordan?a оntre ofert? ?i acceptare оmpiedic? formarea

contractului. Cu alte cuvinte, acceptarea trebuie s? fie integral?, f?r?

rezerve ?i implic? – f?r? propuneri de modificare a contractului –

deoarece astfel ea ar echivala cu o contraofert?;

. Acceptarea trebuie s? fie neоndoielnic?, o atare problem? se pune mai cu

seam? оn cazul accept?rii tacite (sau a accept?rii prin simpla t?cere)

. Cвt prive?te condi?iile privind persoana acceptantului, trebuie s? facem

o distinc?ie; dac? oferta a fost f?cut? unei persoane determinate, ea nu

poate fi acceptat? decвt de persoana c?reia i-a fost f?cut?. Dac?

dimpotriv?, oferta a fost f?cut? unei persoane nedeterminate, ea poate fi

acceptat? de c?tre oricine (de pild? оn cazul m?rfurilor cu indicarea

pre?urilor, expuse оn vitrina unui magazin);

. Оn ceea ce prive?te momentul оn care acceptarea poate interveni pentru a

produce efectele sale specifice – adic? оncheierea contractelor – acest

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7