Notiunea si clasificarea actelor juridice civile

regulilor de moral?. Pe cale de consecin??, conduita p?r?ilor actului

juridic civil trebuie s? fie conform atвt cu legea, cвt ?i cu regulile de

moral?. Actele juridice оncheiate cu nesocotirea acestei condi?ii sunt

sanc?ionate cu nulitate absolut?;

f) Obiectul actului juridic civil trebuie s? fie un fapt personal al celui

ce se oblig?. Nimeni nu poate fi obligat prin voin?a altuia. Nu se poate

deci promite оntr-un act juridic faptul altuia, ci numai faptul s?u

personal, afar? de cazul cвnd aceast? promisiune se face оn calitate de

mandatar. Conven?ia prin care o parte se oblig? s? determine pe in ter? s?

consimt? la оncheierea unui act juridic este valabil?, deoarece nu se

promite faptul ter?ului, ci faptul propriu de a depune toate diligen?ele

pentru a convinge pe ter? s? оncheie actul juridic;

g) Cel ce se oblig? trebuie s? fie titularul dreptului. Оn actele juridice

constitutive sau translative de drepturi este necesar ca cel ce se oblig?

s? fie titular dreptului pentru care s-a obligat. Aceast? condi?ie este

consecin?a principiului de drept potrivit c?ruia nimeni nu se poate obliga

оn mod valabil la ceva ce nu are sau s? transmit? altuia mai multe drepturi

decвt are el оnsu?i.

Forma actului juridic civil

Principiul consensualismului actelor juridice civile

Оn principiu, actele juridice civile nu reclam? necesitatea observ?rii

vreunor forme pentru validitatea lor. Voin?a juridic? manifestat?, oricum,

prin vorbe, prin оnscrisuri, prin semne, etc., este suficient? pentru

оncheierea unui act juridic, iar contractul se formeaz? prin simplul acord

de voin?? al p?r?ilor. Voin?a juridic? este deci independent? de forma pe

care o оmbrac? pentru a se exterioriza. Ea produce efecte juridice, f?r? a

fi nevoie pentru aceasta de a se manifesta оn anumite forme.

Prin urmare, оn principiu, actele juridice sunt consensuale оn оn?elesul

c? ele se оncheie valabil prin simpla manifestare de voin?? a celor de la

care eman?.

No?iunea ?i clasificarea condi?iilor de form? ale actelor juridice

civile.

Prin form? a actului juridic civil se оn?elege modalitatea de

exteriorizare a manifest?rii de voin?? f?cut cu inten?ia de a crea,

modifica sau a stinge un raport juridic concret.[16] Cu alte cuvinte ?i

оntr-o formulare mai sintetic?, forma actului juridic civil reprezint?

modul de exteriorizare a manifest?rii de voin??.

Ca o derogare de la principiul consensualismului actelor juridice civile,

оn func?ie de consecin?ele juridice ale nerespect?rii formei se disting

trei condi?ii de form? ?i anume:

a) forma cerut? ad validatem, adic? pentru оns??i validitatea actului

juridic civil;

b) forma cerut? ad probationem, adic? pentru a se face dovada actului

juridic civil;

c) forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic

civil.

Forma cerut? de validitate a actului juridic civil. Actele juridice

pentru validitatea c?rora se cer оndeplinirea sub sanc?iunea nulit??ii

absolute, anumite condi?ii de form? se numesc acte formale sau solemne. La

actele formale sau solemne, forma constituie o condi?ie de validitate.

Forma ca o condi?ie de validitate a actului juridic civil const? оn

necesitatea оndeplinirii formalit??ii prestabilite de lege ori de p?r?i

privind exteriorizarea voin?ei cu ocazia оncheierii actului juridic.

Ra?iunea formei ca o condi?ie esen?ial? de validitate a actului juridic

civil este determinat?, оn primul rвnd, de nevoia asigur?rii deplinei

libert??i ?i certitudini manifest?rii consim??mвntului оn al doilea rвnd,

de a aten?iona p?r?ile cu privire la importan?a deosebit? pe care o au

actele ce necesit? оncheierea lor оntr-o anumit? form? ?i, оn al treilea

rвnd, de a asigura un control din partea statului cu privire la respectarea

condi?iilor de validitate a unor acte juridice civile care dep??esc prin

con?inutul lor interesele strict personale ale p?r?ilor.

Forma cerut? pentru validitatea actului juridic civil se caracterizeaz?

printr-o serie de tr?s?turi specifice ce ?in de esen?a formei ?i anume:

este un element constitutiv al actului juridic, lipsa formei fiind

sanc?ionat? cu nulitate absolut? a actului; presupune manifestarea expres?

de voin??, ceea ce exclude manifestarea tacit? a voin?ei p?r?ilor ?i este ,

оn principiu, exclusiv?, оn sensul c?, de regul?, actul se оncheie оn form?

autentic?, ?i nu permite p?r?ilor posibilitatea unei op?iuni, cu excep?ia

testamentului.[17]

Forma ad validatem trebuie s? cuprind? оntregul con?inut al actului

juridic, nefiind admis? trimiterea la o surs? exterioar? prin care s? se

determine con?inutul actului juridic civil. De asemenea, actele juridice

aflate оn raport de interdependen?? cu actele formale sau solemne, chiar

dac? ele privite separat nu trebuie s? оndeplineasc? aceast? condi?ie,

trebuie totu?i s? fie acte formale sau solemne cum ar fi, spre exemplu,

mandatul pentru оncheierea unui act formal trebuie s? оmbrace forma

autentic?. Tot astfel, actul juridic care determin? ineficacitatea unui act

formal sau solemn trebuie s? fie ?i el formal sau solemn.

Sunt acte formale: dona?ia, acceptarea succesiunii sub beneficiu de

inventar, ipoteca, contractul de societate comercial?.

c) forma-condi?ie de proba?iune a actului juridic civil. Forma cerut?

actului juridic pentru a fi folosit ca mijloc de prob? const? оn cerin?a

оntocmirii оn scris a actului juridic civil, f?r? ca lipsa acestei forme

s? afecteze validitatea actului juridic. Forma cerut? ca o condi?ie de

proba?iune a actului juridic, de?i nu are nici o influen?? asupra

validit??ii acestuia, totu?i ea are un caracter obligatoriu, deoarece, оn

principiu, este inadmisibil dovedirea actului juridic civil cu un alt

mijloc de prob?.

Forma ad probationem a fost considerat? оn literatura de specialitate ca

reprezentвnd, fie o excep?ie de la principiul consensualismului, deoarece

manifestarea de voin?? trebuie f?cut? оn form? scris?,[18] fie ca o

limitare adus? aceluia?i principiu, оn sensul c? nedovedirea raportului

juridic n?scut din actul juridic are drept consecin?? оns??i ineficacitatea

acestui raport juridic[19]

d) forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic civil

Aceast? form? se refer? la formalit??ile prev?zute de lege pentru a face

actul juridic civil opozabil ?i persoanelor care nu au participat la

оncheierea lui. Formalit??ile prev?zute de lege se refer?, оn primul rвnd,

la publicitatea actului juridic civil prin care se constituie sau se

transmit drepturi reale care, fiind drepturi absolute sunt opozabile erga

omnes.

Forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic civil

este obligatorie. Nerespectarea acestei cerin?e de form? nu va fi

sanc?ionat? cu nulitate absolut? sau imposibilitatea dovedirii actului

juridic civil prin alte mijloace de prob?, ci cu inopozabilitatea actului

fa?? de ter?ele persoane, adic? cu posibilitatea acestora din urm? persoane

de a ignora actele juridice ce li se opune de p?r?ile care l-au оncheiat.

Actul оncheiat este valabil ?i va produce efecte оntre p?r?i, оns? el nu

este opozabil ter?elor persoane fa?? de care actul este ineficace.

Nulitatea actului juridic civil

Defini?ie ?i func?iile nulit??ii

Оn lipsa unei defini?ii a nulit??ii actelor juridice оn codul civil,

literatura de specialitate abund? оn defini?ii, care, оns?, au un numitor

comun ?i anume acela c? nulitatea este o sanc?iune civil?, care intervine

cвnd se оnfrвnge o dispozi?ie legal?, cu ocazia оncheierii unui act

juridic.

Nulitatea este acea sanc?iune civil? care intervine dup? оnc?lcarea

normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urm?rite la оncheierea

lui.[20]

Analizвnd finalitatea nulit??ii ca institu?ie de drept civil, оn

opinia domnului profesor T. Pop aceast? institu?ie urm?re?te atвt un rol

preventiv, cвt ?i unul represiv.

Prin urmare, nulitatea urm?re?te atвt o func?ie preventiv?, cвt ?i una

sanc?ionatorie.

Func?ia preventiv? a nulit??ii const? оn amenin?area cu distrugerea

efectelor actului juridic, dac? acesta se оncheie cu nesocotirea

dispozi?iilor normative privind condi?iile sale de validitate.

Оntr-adev?r, nulitatea actelor juridice prezint? neajunsul c?

nimice?te aparen?a creat? prin acest act, оmprejurare ce poate produce

prejudicii atвt p?r?ilor, cвt ?i ter?ilor. De aceea, este preferabil s? se

verifice оn prealabil condi?iile de validitate ale actului juridic, pentru

a preveni nimicirea efectelor lui, dup? ce s-a оncheiat. O asemenea

verificare prealabil? a fost instituit? de legiuitor, doar pentru actele

solemne, оns? ea lipse?te pentru restul actelor juridice. Pentru marea

majoritate a actelor juridice pentru care nu se cere forma solemn?, p?r?ile

au tot interesul pentru a preоntвmpina distrugerea efectelor actului

juridic, s? observe prevederile legii civile оnainte de оncheierea lui ?i

s? se conformeze lor.

Func?ia sanc?ionatorie intervine dup? оncheierea actului juridic,

avвnd drept scop fie оnl?turarea efectelor contrare legii, pe care le

con?ine acest act, fie оncheierea actului оn totalitate, dac? nu este

posibil? men?inerea lui prin оndep?rtarea clauzelor stipulate оn dispre?ul

unor dispozi?ii imperative ale legii.

De re?inut c? nu trebuie confundat? nulitatea actului juridic cu

ineficien?a probatorie a оnscrisului constatator.

Se ?tie din materia dreptului probator c? pentru dovedirea unor acte

juridice legea cere оntocmirea unui оnscris. Acest оnscris, pentru a

constitui instrument probator trebuie s? оndeplineasc? anumite condi?ii

prev?zute de lege. Nerespectarea acestor condi?ii atrage ineficien?a

оnscrisului doveditor, ceea ce оnseamn? c? оnscrisul este lipsit de

efectele sale оn materie de prob? dar nu afecteaz? validitatea opera?iilor

juridice, care poate fi dovedit?, eventual, prin alte mijloace de prob?.

Dac? оnscrisul reprezint? o condi?ie pentru validitatea chiar a opera?iilor

juridice (caz actelor juridice solemne), nulitatea оnscrisului atrage ?i

nulitatea actului juridic.

Evolu?ia concep?iei cu privire la nulitatea actului juridic

Оn dreptul roman, concep?ia asupra nulit??ii era cristalizat? оn dou?

adagii: qui contra legem agit nihil agit precum ?i quod nullum est nullum

producit efectum. De aici rezult? c? nulitatea era total? ?i iremediabil?

sau, altfel spus, actul juridic era nimicit оn totalitate, neexistвnd

posibilitatea men?inerii lui par?iale cu оnl?turarea clauzelor prin care s-

a оnc?lcat legea.

Оn concep?ia clasic?, care se afla оnc? sub influen?a dreptului roman,

nulitatea era asimilat? cu ineficacitatea actului juridic, оn totalitatea

sa, fiind tratat ca o stare organic? a acestuia, deoarece s-a оncheiat cu

nesocotirea dispozi?iilor legale. Nulitatea avea ca efect desfiin?area

actului juridic оn оntregime ?i ca o consecin??, nimicirea tuturor

efectelor sale. Deci nulitatea era total? ?i iremediabil?, ca ?i оn dreptul

roman.

Оn concep?ia modern? s-a formulat teoria propor?ionalit??ii efectelor

nulit??ii оn raport cu cauzele care au determinat-o, urm?rile nulit??ii

trebuind s? se m?rgineasc? numai la cele efecte care contravin legii,

celelalte efecte ale actului men?inвndu-se. Оn aceast? concep?ie, nulitatea

este оn principiu par?ial? ?i remediabil?. Finalitatea nulit??ii оn aceast?

concep?ie este ap?rarea actului juridic prin men?iunea lui, dup? ce s-au

оnl?turat efectele care contravin legii.

Concep?ia dreptului romвn contemporan asupra nulit??ii actului juridic

este aceea a unei nulit??i оn principiu par?iale ?i remediabile, nulitatea

actului juridic avвnd menirea de a suprima numai efectele care contravin

dispozi?iilor legale оnc?lcate la оncheierea actului, l?sвndu-se neatinse

celelalte efecte.

Оn aceast? concep?ie nulitatea total? intervine numai atunci cвnd

clauzele care contravin legii au constituit cauza principal? ?i

determinant? a оncheierii actului juridic.

Clasificare nulit??ii actelor juridice

Teoria nulit??ii actelor juridice clasific? aceste acte, оn raport de

mai multe criterii, astfel:

1. Оn raport de natura interesului ocrotit de lege ?i de regimul ei

juridic, nulitatea este de dou? feluri: nulitate absolut? ?i nulitate

relativ?.

Nulitatea absolut? este sanc?iunea ce intervine оn caz de

nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept

care ocrote?te un interes general, public.[21]

Nulitatea relativ? este sanc?iunea ce intervine оn cazul de

nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept

care ocrote?te un interes particular, privat.[22]

Оndoctrin? ?i оn jurispruden?? se folose?te pentru nulitatea absolut?

expresiile “nul de drept” sau “nul”, ori “nul de plin drept” sau “actul va

fi nul”, iar pentru nulitatea relativ? expresiile “actul este anulabil” sau

“actul poate fi anulat”.

Оn raport de оntinderea efectelor, nulitatea poate fi total? sau

par?ial?.

Nulitatea total? este aceea care desfiin?eaz? actul juridic оn

оntregime.

Nulitatea par?ial? este aceea care desfiin?eaz? numai unele efecte ale

actului juridic acesta r?mвnвnd оn fiin?? ?i producвndu-?i celelalte

efecte.

Оn dreptul civil romвn, nulitatea par?ial? reprezint? regula, iar

nulitatea total? excep?ia, aceasta оnsemnвnd c? nulitatea unei clauze a

actului juridic nu atrage ineficacitatea оntregului act, ea m?rginindu-se

numai la acea clauz?.

Nulitatea total? va interveni ori de cвte ori clauza (sau clauzele)

care contravine legii a constituit cauza impulsiv? ?i determinant? a

оncheierii actului juridic (exemplu bunurile so?ilor ?i оnstr?inarea lor).

Оn raport de existen?a ori inexisten?a unei norme care s? edicteze

expres sanc?iunea, nulitatea este de dou? feluri: expres? sau virtual?.

Nulitatea expres? (textual?, explicit?) este aceea care este prev?zut?

anume оntr-o dispozi?ie legal?.

Nulitatea virtual? (implicit?, tacit?) este aceea care, f?r? a fi

prev?zut? expres de lege, rezult? оn mod neоndoelnic din felul de

exprimare a normei legale sau din scopul acesteia.

Exemplu art ….. declar?: “bunurile dobвndite оn timpul c?s?toriei, de

oricare dintre so?i, sunt, de la data dobвndirii lor, bunuri comune ale

so?ilor. Orice conven?ie contrar? este nul?”.

Pe de alt? parte, din modul de redactare sau din scopul anumitor

prevederi legale rezult? c? оnc?lcarea acestora atrage nulitatea actului

juridic, de?i aceste prevederi nu con?in expres sanc?iunea nulit??ii.

Suntem оn prezen?a unei nulit??i virtuale.

Drept exemplu constituie prevederile art. 575 din C. civ. Care

declar?: “Testamentul trebuie s? fie оntocmit оn form? scris?, cu indicarea

locului ?i datei оntocmirii lui, s? fie semnat cu mвna proprie a

testatorului ?i autentificat pe cale notarial?”. La fel art. 240 prevede c?

contractul de vвnzare cump?rare a casei de locuit trebuie s? fie оncheiat

оn form? scris?, autentificat notarial ?i оnregistrat la birourile de

inventariere tehnic?.

Exemple din cc cu privire la formele testamentului, dona?iuni

Оn raport de caracterul condi?iilor de validitate nerespectat?

nulitatea este de dou? feluri: de fond ?i de form?.

Nulitatea de fond este acea sanc?iune a actului juridic оncheiat cu

nerespectarea condi?iilor esen?iale de validitate ale acestuia ?i anume:

capacitatea de a contracta, consim??mвntul valabil al p?r?ii ce se oblig?,

un obiect determinat ?i o cauz? licit?.

Cu p?rere de r?u legisla?ia civil? a Republicii Moldova nu prevede

expres condi?iile de valabilitate ale conven?iilor, acestea fiind stabilite

de c?tre doctrin?.

Nulitatea de form? este acea sanc?iune a actului juridic оncheiat cu

nerespectarea formei cerute de lege ad validatem.

Aceast? clasificare prezint? interes redus, deoarece efectul juridic

ale nulit??ilor de fond ?i de form? sunt acelea?i.

2. Оn raport de modul cum opereaz? nulitatea se distinge оntre nulitate de

drept ?i nulitate judiciar?.

Nulitatea de drept este aceea care opereaz? оn puterea legii,

independent de interven?ia instan?ei judec?tore?ti.

Nulitatea judiciar? este aceea pronun?at? de instan?a judec?toreasc?,

care lipse?te de efecte actul juridic civil.

Clasificarea aceasta este de origine francez?, iar cвnd nulitatea era

prev?zut? expres de lege (actul este “nul de drept”), ea opera оn puterea

legii, f?r? interven?ia instan?ei de judecat?.

Оn dreptul civil romвn, distinc?ia оntre nulit??ile de drept ?i

judiciare este nesemnificativ? оn practic?, deoarece оn toate cazurile,

indiferent c? suntem оn prezen?a unei nulit??i absolute, cвnd instan?a

constat? aceast? nulitate, sau a unei nulit??i relative, cвnd instan?a

pronun?? nulitatea, pentru ca actul juridic s? fie desfiin?at de regul?

intervine organul jurisdic?ional.

Оn legisla?ia romвn? exist? texte care declar? “nul de drept” un act

juridic, dar, pentru a оnl?tura situa?ia juridic? creat? prin acest act se

impune o hot?rвre judec?toreasc? de declarare a nulit??ii. A?a de pild?,

art statueaz?: “Conven?ia f?cut? prin eroare, violen?? sau dol nu este

nul? de drept, ci d? loc numai ac?iunii de nulitate”.

La noi оn ?ar? conform art. 60 C.civ. care precizeaz? c?: “cel al

c?rui consim??mвnt a fost viciat prin оn?el?ciune, violen??, amenin?are оn

urma unei оnvoieli dolosive sau оn urma unui concurs de оmprejur?ri grele

poate cere anulare conven?iei”

Deci, conchidem noi, nimeni nu-?i poate face singur dreptate,

desfiin?вnd situa?ia juridic? existent?, ci trebuie s? recurg? la justi?ie.

Cauzele de nulitate a actului juridic

Privite оn general, cauzele care conduc la nulitatea actului juridic s-

ar subsemna ideii de nerespectare a dispozi?iilor legale, care

reglementeaz? condi?iile necesare pentru ca aceasta s? fie valabil?.

Оn doctrin? sunt considerate cauze de nulitate a actului juridic

urm?toarele:

. Оnc?lcarea dispozi?iilor legale referitoare la capacitatea de a

оncheia actul juridic;

. Lipsa unui element esen?ial, structural, al actului juridic

(consim??mвntul, obiectul, cauza);

. Vicierea consim??mвntului exprimat оn actul juridic;

. Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;

. Ilicitatea sau imoralitatea cauzei;

. Nesocotirea dispozi?iilor imperative ale legii, ordinii publice ?i

bunurilor moravuri;

. Nerespectarea formei cerute de lege pentru actele solemne;

. Lipsa sau nevalabilitatea autoriza?iei administrative pentru unele

acte juridice;

. Frauda legii.

De men?ionat c? nesocotirea acestor cauze de nulitate conduce fie la

nulitatea absolut?, fie la nulitatea relativ? a actului juridic.

Cauze de nulitate absolut?

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7